Ciobanu Emil

Auditor (A):Pentru început puteti sa-mi spuneti care sunt documentele de referinta pentru activitatea de metrologie în general? Si în particular pentru un operator economic care are în structura sa un compartiment de metrologie?

Auditor sef (AS): In ambele situatii este bine sa structuram aceste documente de referinta functie de domeniul în care sunt utilizate. Putem vorbi despre documente de referinta pentru domeniul reglementat respectiv documente de referinta pentru domeniul voluntar.

Auditor (A):Ce înseamna domeniul reglementat?

Auditor sef (AS):Pe întelesul tuturor domeniul reglementat este domeniul în care opereaza numai reglementarile internationale respectiv cele nationale. Adica regulamente europene, directive europene dar si legi, ordonante de guvern, hotarari ale guvernului, norme de metrologie legala etc. Aceste reglementari pot fi gasite pe site-ul BRML (Biroul Roman de Metrologie Legala) la adresa http://www.brml.ro/legislatie.
Aceste reglementari se refera la activitati cum ar fi: introducerea pe piata si punerea în functiune a mijloacelor de masurare (mdm), aprobarea de model pentru mdm, verificarea metrologica a mdm, aplicarea marcajelor de verificare metrologica pe mdm, masurari.

Auditor (A):Ce înseamna domeniul nereglementat sau voluntar?

Auditor sef (AS):Este domeniul în care opereaza documente de referinta cu caracter voluntar sau neobligatoriu. Numarul si diversitatea acestor documente de referinta este mai mare decat în cazul domeniului reglementat. In acest domeniu de obicei documentele de referinta sunt standarde nationale/internationale dar putem sa ne raportam si la ghiduri, norme etc. In domeniul metrologiei aceste documente se refera cu precadere la activitatea de etalonare. Ele pot fi gasite cu usurinta pe site-urile unor organizatii internationale sau pe site-urile organismelor nationale de acreditare.

Auditor (A):Sa înteleg ca verificarea metrologica si etalonarea sunt total diferite si se raporteaza la documente de referinta diferite?

Auditor sef (AS):Daca ne raportam la documentele de referinta raspunsul este da. Totusi verificarea metrologica si etalonarea sunt activitati care au multe puncte în comun.

Auditor (A):Spuneti-mi mai multe despre documentele de referinta pentru verificarea metrologica?

Auditor sef (AS):Inainte de a preciza care sunt documentele de referinta pentru verificarea metrologica trebuie sa spunem ca verificarea metrologica este o forma de control metrologic legal care se aplica acelor mdm care sunt precizate în Ordinul nr. 48/2010 al directorului general al BRML si care sunt utilizate în masurari de interes public. Mare atentie la aceste doua conditii pentru ca daca aceste conditii nu sunt îndeplinite simultan de un mdm acesta nu se supune verificarii metrologice.

Auditor (A):Am înteles.

Auditor sef (AS):La momentul actual verificarea metrologica are ca documente de referinta în principal norma de metrologie legala (NML) respectiv procedura sau procedurile de verificare (PV) asociate normei. Sunt si cazuri de mijloace de masurare care au fost introduse pe piata si puse în functiune înainte de aparitia NML si care au ca documente de referinta norme tehnice de metrologie (NTM). Acestea nu au asociate proceduri de verificare deoarece ele contin si metoda de verificare.

Auditor (A):Destul de complicata situatia?

Auditor sef (AS):Poate. Dar trebuie sa stiti ca aceasta situatie a fost determinata pe de o parte de progresul tehnologic dar si de necesitate de a avea un cadru legislativ cat mai elastic, permisiv.

Auditor (A):Adica?

Auditor sef (AS):NTM erau documente care stabileau cerinte pentru mdm care functionau într-o economie centralizata. Diversitatea acestor mdm era una limitata. Odata cu trecerea la economia de piata a crescut foarte mult diversitatea mdm astfel ca a aparut si necesitatea înlocuirii acestor NTM cu NML care prin faptul ca pot avea asociate una sau mai multe proceduri de verificare sunt mai adecvate situatiei create în piata.

Auditor (A):Exista diferente esentiale între NTM si NML?

Auditor sef (AS):Da. As putea spune ca în principiu exista una care merita discutata. Este vorba despre faptul ca NML stabileste numai cerinte pentru o categorie de mdm în timp ce NTM cuprinde atat cerinte cat si metoda de verificare pentru acea categorie de mdm. Prin faptul ca o NML poate avea asociate una sau mai multe PV rezulta o mai buna orientare a NML catre cerintele pietei. Trebuie sa stiti ca acest principiu îsi are originea în domeniul voluntar unde de multe ori unui standard national sau international (echivalentul normei din domeniul reglementat) i se asociau una sau mai multe metode/proceduri de verificare/etalonare /încercare

Auditor (A):Unde pot fi gasite aceste norme si proceduri?

Auditor sef (AS):NML fiind documente de interes general sunt publicate în Monitorul Oficial Partea I. NTM pot fi procurate contracost de la BRML. In ceea ce priveste procedurile de verificare, la momentul actual acestea sunt documente care apartin laboratoarelor de metrologie autorizate care efectueaza verificari metrologice. Procedurile sunt elaborate de laboratoarele care doresc obtinerea autorizari si sunt supuse aprobarii BRML-Directia Autorizari. Dupa aprobarea de catre BRML a procedurii/procedurilor si obtinerea autorizatiei de catre laborator aceste documente sunt utilizate numai în cadrul laboratorului. Ele nu sunt documente de interes general.

Auditor (A):Care sunt mdm care se supun controlului statului si în ce document sunt precizate?

Auditor sef (AS):Documentul care precizeaza categoriile de mdm care se supun controlului metrologic legal este Ordinul nr. 48/2010 al directorului general al BRML. In acest document sunt precizate categoriile si sortimentele de mdm supuse controlului metrologic legal, modalitatile de control metrologic care trebuie sa fie aplicate fiecarui sortiment precum si intervalele maxime admise între doua verificari metrologice succesive.

Auditor (A):In principiu am înteles. Putin mai devreme ati facut referire la masurari de interes public. Ce înseamna aceste masurari?

Auditor sef (AS):Aceste masurari sunt definite în ordinul amintit anterior la art. 4.

Auditor (A):Puteti sa-mi dati cateva exemple?

Auditor sef (AS):Spre exemplu distribuitoarele de combustibil pentru autovehicule (pompele de benzina) din statiile de carburanti sunt mdm utilizate în masurari de interes public. Aceste distribuitoare sunt precizate în Ordinul nr. 48/2010 al directorului general al BRML si realizeaza masurari pe baza carora se stabilesc costuri (masurare de interes public). Conform prevederilor ordinului anterior aceste distribuitoare se verifica metrologic la o perioada de un an. Un alt exemplu ar fi masurarile (cantariri) efectuate în piete. Deoarece sunt masurari pe baza carora se stabilesc costuri sunt considerate de interes public.

Auditor (A):Dar daca un operator economic utilizeaza un distribuitor de combustibil pentru a livra combustibil în cadrul diferitelor subunitati care îi apartin. Este tot o masurare de interes public?

Auditor sef (AS):Nu. In acest caz masurarea nu mai este de interes public conform ordinului anterior mentionat. Este o masurare pe baza careia se realizeaza gestiunea interna a cantitatilor de combustibili. In acest caz distribuitorul poate fi supus operatiei de etalonare.

Auditor (A):Ce se întampla daca utilizatorii acestor mdm nu efectueaza verificarile metrologice?

Auditor sef (AS): Functie de gravitatea consecintelor putem vorbi de contraventie sau chiar de infractiune. Este bine ca în domeniul reglementat verificarile metrologice sa fie efectuate la termenele stabilite si mai ales este bine ca dupa efectuarea verificarilor metrologice mdm sa fie utilizate conform recomandarilor producatorilor. Deseori utilizatorii nu respecta recomandarile producatorilor astfel ca dupa o scurta perioada de timp mdm nu mai functioneaza corect desi ele sunt însotite de documentele si marcajele impuse de lege. Este responsabilitatea utilizatorului de a asigura corectitudinea masurarilor respectiv legalitatea mdm.

Auditor (A):Sa revenim la asemanarile si deosebirile dintre verificarea metrologica si etalonare privind documentele de referinta si nu numai.

Auditor sef (AS):Daca în cazul verificari metrologice ne refeream la NML si PV în cazul etalonarii ne vom referi la standarde nationale/internationale respectiv proceduri de etalonare. Sunt si cazuri în care standardul international contine metoda/procedura de etalonare, caz similar NTM. Asemanarile si deosebirile dintre cele doua activitati sunt prezentate aici.

Auditor (A):In cazul în care un operator economic doreste sa efectueze o etalonare, unde credeti ca este mai bine sa se adreseze?

Auditor sef (AS):Alegerea se face tinand seama de urmatorii factori: exactitatea etalonului, etalon transportabil/netransportabil, costul etalonarii, competenta furnizorului de etalonare, distanta pana la furnizorul de etalonare etc. Tinand seama de acesti factori putem apela la serviciile unor laboratoare acreditate, atestate sau laboratoare ale INM cu competenta recunoscuta.

Auditor (A):Este specificata undeva obligativitatea ca etalonarile sa fie efectuate în laboratoare acreditate sau atestate?

Auditor sef (AS):Nu. In general standardele care se refera la activitatea de etalonare, cum sunt SR EN ISO 9001 sau EN ISO/CEI 17025, nu impun modul cum se face etalonarea sau unde se face etalonarea. Standardele cer ca mdm sa fie verificate sau etalonate, acolo unde este aplicabil, pentru a se putea demonstra fie conformitatea produsului cu cerintele specificate fie trasabilitatea rezultatelor masurarilor, în cazul etalonarii.

Auditor (A):Sa înteleg ca daca un operator economic decide sa efectueze etalonarile propriilor etaloane intern, poate sa o faca?

Auditor sef (AS): Bineînteles. SR EN ISO 9001 permite acest lucru. Conditia este ca operatorul economic sa poata sa demonstreze ca laboratorul sau are cele trei atribute indispensabile pentru a asigura o etalonare de încredere: competenta, capabilitate de masurare si trasabilitate.

Auditor (A):Si atunci de ce sa se mai adreseze unui laborator acreditat sau atestat?

Auditor sef (AS): Lucrurile trebuie un pic nuantate. Atunci cand avem de ales între mai multe variante posibile trebuie sa alegem varianta optima dpdv calitate, pret etc. Spre exemplu, daca operatorul economic are un client care îi solicita ca toate etalonarile sa fie efectuate la un laborator acreditat nu va avea alta optiune. Sau daca un operator economic are în structura un laborator de etalonare acreditat el va efectua etalonarile numai la laboratoare acreditate sau laboratoare ale INM cu competente recunoscute. Regulile din domeniul acreditarii obliga la acest lucru. Tot la un laborator acreditat sau un laborator al INM cu competente recunoscute se va adresa un operator economic care doreste sa demonstreze rapid ca rezultatele masurarilor efectuate de el sunt trasabile. In cazul în care operatorul economic efectueaza masurari cu un nivel scazut de exactitate si utilizeaza etaloane de exactitate scazuta, el poate opta pentru solutia de a efectua etalonarile intern fara a mai fi necesara atestarea sau acreditarea. In acest caz operatorul trebuie sa stie ca, în timpul unui audit, va pierde destul de mult timp cu prezentarea dovezilor pentru a demonstra competenta, capabilitate de masurare si trasabilitate.

Auditor (A):Dar laboratoarele atestate sunt o varianta de încredere?

Auditor sef (AS):Uneori da alteori nu. La fel se pune problema pentru orice laborator indiferent ca este acreditat, atestat sau nu. Intotdeauna un operator economic care a solicitat o etalonare trebuie sa aiba competenta de a stabili daca etalonarea a fost efectuata corect si daca ea este adecvata scopului urmarit de el. Spre exemplu daca un operator are într-o sectie de tratamente termice un cuptor care trebuie sa încalzeasca si sa mentina produsele la o temperatura de 10000C±50C atunci termocuplul care masoara aceasta temperatura va trebui sa fie etalonat la temperatura de 10000C si cu o incertitudine de masurare de maxim ±20C pentru ca etalonarea sa fie de încredere. De multe ori operatorul solicita etalonarea fara sa precizeze valorile de temperatura la care doreste efectuarea etalonarii. Atentie mare pentru ca în acest caz etalonarea costa si mult si este foarte posibil sa fie facuta la alte valori care în practica nu vor putea fi folosite direct. Revenind la laboratoarele atestate, avantajul la aceste laboratoare este ca practica preturi sensibil mai mici decat cele acreditate.

Auditor (A):Care sunt avantajele unei etalonari efectuate într-un laborator acreditat?

Auditor sef (AS):Laboratoarele acreditate functioneaza într-un sistem bine structurat, bine controlat si care se raporteaza de cele mai multe ori la cerinte comune. Avantajele sunt detaliate aici. Cert este ca în cazul laboratoarelor care nu sunt acreditate informatiile privind competenta lor sunt mai greu de aflat respectiv controlul din partea organismelor care efectueaza atestarea este mai putin riguros.

Auditor (A):Ce imi puteti spune despre perioada de valabilitate a documentelor care se emit în urma verificarii metrologice respectiv etalonarii?

Auditor sef (AS):Sa le luam pe rand. Verificarea metrologica se finalizeaza cu un buletin de verificare metrologica (BVM) cu decizia ADMIS in cazul in care mdm supus verificarii este conform NML/NTM asociat. Mdm care a fost declarat admis va fi sigilat prin utilizarea de catre verificatorul metrolog a sigiliilor pe care se aplica marcajul metrologic de verificare. Sigilarea are scopul de a impiedica interventia persoanelor neautorizate in mdm. Perioada de valabilitate a buletinului de verificare este specificata chiar de documentul in sine.
In cazul in care mdm supus verificarii metrologice nu este conform NML/NTM asociat se emite BVM cu decizia RESPINS iar mijlocul de masurare trebuie fie casat, fie sigilat impotriva utilizarii, fie este prezentat pentru a fi reparat.
Daca vorbim despre etalonare, aceasta activitate se finalizeaza prin emiterea unui certificat de etalonare. De regula pe acest document nu se specifica termenul de valabilitate. Si aici sunt cazuri in care in urma etalonarii pot fi aplicate marcaje pe mdm.

Auditor (A):Mai sunt si alte marcaje care trebuie aplicate pe mdm?

Auditor sef (AS):Daca ne raportam la legislatia europeana, mdm care fac obiectul directivelor europene, pentru a fi acceptate la verificarea metrologica periodica trebuie sa aiba aplicate atat marcajul CE cat si marcajul de verificare metrologica. Daca ne raportam la legislatia nationala, in special la ordinul nr. 48/2010 al directorului general al BRML, un mdm pentru care este necesara aprobarea de model va trebui sa aiba aplicat marcajul aprobarii de model, pentru a putea fi acceptat la verificarea metrologica. Un caz special il reprezinta mdm-urile care se supun simultan prevederilor mai multor directive europene. In acest caz pe mdm se aplica un singur marcaj CE. Pentru a putea identifica directivele in cauza trebuie sa fie prezentata fie declaratia de conformitate a producatorului fie certificatul/certificatele de conformitate a produsului. Fac aceasta precizare pentru ca de cele mai multe ori utilizatorul mdm nu detine aceste documente astfel ca directivele sunt destul de greu de identitificat. Uneori utilizatorul poate "folosi" aceasta situatie declarand ca mdm este conform unei directive desi nu este asa. Deci mare atentie!

Auditor (A):M-ar interesa sa-mi spuneti cate ceva despre elementele relevante de urmarit in timpul unui audit referitor la mdm si controlul MDM.

Auditor sef (AS):In primul rand trebuie verificat daca operatorul economic efectueaza verificari metrologice sau etalonari sau le contracteaza cu terti. In cazul in care una din cele doua activitati sau amandoua sunt efectuate cu terti trebuie verificat modul cum au fost evaluati furnizorii acestor servicii.

Auditor (A):Adica?

Auditor sef (AS):De regula trebuie sa existe inregistrari care sa faca dovada evaluarii furnizorilor de astfel de servicii. Aceste inregistrari, numite si chestionare de evaluare uneori, trebuie sa faca referire la: datele de identificare ale furnizorului de verificare/etalonare, competenta sa, statutul de atestat/acreditat, conditiile de transport asigurate de furnizor, costul serviciilor etc. Este bine ca operatorul economic sa stabileasca o clasificare a furnizorilor functie de punctajele obtinute. Furnizorii care sunt acceptati trebuie sa se regaseasca intr-o lista a furnizorilor acceptati. De asemenea trebuie pastrate si inregistrarile referitoare la furnizorii care nu au fost acceptati.

Auditor (A):Ce se intampla daca operatorul economic efectueaza verificarile metrologice sau etalonarile in laboratorul propriu?

Auditor sef (AS):In primul rand trebuie verificat daca laboratorul este autorizat sau acreditat deoarece acest aspect este relevant. Daca laboratorul este acreditat sau autorizat el are deja atestata competenta in raport cu SR EN ISO/CEI 17025 standard care are multe cerinte comune cu SR EN ISO 9001. In acest caz in timpul auditului se pot face cateva verificari prin sondaj ale elementelor prezentate pentru cazul in care laboratorul nu este nici acreditat nici atestat (a se vedea intrebarile urmatoare). Se spune ca in acest caz se tine seama de prezumtia de conformitate.

Auditor (A):Puteti detalia putin?

Auditor sef (AS):Faptul ca laboratorul este acreditat sau autorizat in conformitate cu SR EN ISO/CEI 17025 da incredere auditorului privind faptul ca activitatile desfasurate in laborator vor fi conforme si cu SR EN ISO 9001.

Auditor (A):Ce trebuie urmarit la un laborator care nu este nici acreditat, nici autorizat?

Auditor sef (AS):In primul rand daca sunt stabilite si sunt actualizate procedurile pentru efectuarea etalonarilor. Este foarte important ca procedurile de etalonare sa fie scrise. Apoi daca aceste proceduri sunt dezvoltate de laborator sau sunt proceduri care sunt inspirate de standarde nationale/internationale. 
Trebuie verificat daca exista o evidenta a mdm/etaloanelor utilizate precum si daca aparatele care sunt etalonate sunt identificate adecvat
Trebuie verificat modul de pastrare a inregistrarilor aferente etalonarilor si daca acesta este conform regulilor scrise.
Trebuie verificat modul cum procedeaza operatorul economic in cazul in care un mdm nu este conform. In primul rand trebuie identificate masurarile in care a fost implicat respectivul mdm dar si inregistrarile aferente acestor masurari. In continuare se verifica masurile stabilite pentru eliminarea neconformitatilor. Cam astea ar fi in ansamblu elementele de avut in vedere in timpul auditului atunci cand se verifica indeplinirea cerintelor cap. 7.6. din SR EN ISO 9001:2008.

Auditor (A):Multumesc.